Despre farmece si vraji

 

Introducere
Părintele Ilarion Argatu, fiind copil al devotaţilor lui părinţi pentru Iisus Hristos şi Sfânta Biserică, Alexandru şi Maria, a fost trimis de mama sa să aducă o oală de lapte prins de la o vecinăcare stătea mai la vale de casa lor, vecinăpe care oamenii o învinuiau căeste vrăjitoare. Prin pă-rintele s-a şi dovedit ulterior acest lucru. Mama a amestecat laptele prins pentru a da copiilor să mănânce. Dar oala era cu farmece, plinăde păr, de balegă, de mizerie, ce fusese strânsă de pe urma vacilor. Când, în casă, discuţia era foarte aprinsăpe motivul a ceea ce s-a găsit în oală, la uşă, afară, a şi apărut vrăjitoarea cu altă oalăcu lapte, cerând săi se dea in schimb oala pe care o dăduse copilului Ioan (viitorul monah Ilarion). Dar tatăl, fiind foarte supărat, a trântit oala de pământ şi nu s-a mai ales nimic. Ea căuta să strângă de jos şi atunci, tatăl, Alexandru, i-a zis pe faţă că este vrăjitoare şi că într-adevăr are în pod o vacă de lut, de la care mulge laptele de la vacile din sat, cărora le-a luat mana. Această întâmplare ne-o povestea părintele de foarte multe ori şi aceasta l-a făcut să cerceteze foarte amănunţit diferitele forme ale vrăjilor şi farmecelor pe care le fac cei ce şi-au vândut sufletul diavolului. Din momentul în care a fost hirotonit preot la Oniceni, a şi început lupta împotriva fiilor diavolului prin nenumărate rugăciuni şi în mod special prin citirea Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare, cele mai puternice rugăciuni împotriva diavolului. În arhiva părintelui Ilarion Argatu am găsit nenumărate sfaturi duhovniceşti, prin care ajuta pe creştinii cuprinşi de duhuri necurate, boli, suferinţe, necazuri, neputinţe etc, sfaturi pe care încerc sănu le las ascunse, iar pentru cei care au auzit de părintele, dar care nu l-au mai aflat în viaţă, să le fie de folos pentru scăpare din nenumăratele necazuri şi cea mai bună călăuză spre mântuire. Am găsit de cuviinţă ca la şapte ani după plecarea sufletului la ceruri, a celui care a fost cel mai mare luptător împotriva diavolului, să scot la lumină sfaturile lui, despre lupta împotriva vrăjilor şi farmecelor.
Cine sunt vrăjitorii
Vrăjitorii sunt oameni care au căzut sub influenţa diavolului. Ei sunt conduşi de diavol. Vrăjitoarea poate fi o persoană serioasă, cu integritate morală, neviciată, cu viaţă de familie corectă, cu copii, cultă, cu poziţie socială înaltă, poate fi o persoană care afişează credinţă, bunătate, blândeţe. Deci, după aspectul exterior nu poţi şti. Cum afli dacă cineva e vrăjitor? Singura metodă de a afla dacă o persoană face vrăji este să o testezi:
1. Îi citeşti din Biblie un pasaj oarecare. Dacă este vrăjitoare, se va schimba la faţă, devine ori prea roşie ori prea albă, alb-cenuşie, cu 2 aspect mortuar. Biblia este scrisă prin insuflare dumnezeiască. „Cuvântul lui Dumnezeu pentru ei (pentru vrăjitori) este nebunie”, zice Sf. Ap. Pavel.
 2 Îi citeşti o rugăciune sau un psalm. Vrăjitorul se va schimba la faţă. Rugăciunile sunt scrise de Sfinţi, care au fost insuflaţi de Duhul Sfânt. Cuvântul rugăciunii îi arde.
3. Persoana este cu spatele. Îţi faci semnul Sfintei Cruci. Vei vedea că tresare ca lovită cu toporul. Are un gest special, saltă din umeri. Este vrăjitoare. Semnul Sfintei Cruci loveşte pe demoni.
4. Dacă pronunţi numele Mântuitorului Iisus Hristos în timpul conversaţiei de câteva ori, la numele Mântuitorului vrăjitorul se schimbă la faţă şi tresare.
5. Dacă afumi cu tămâie, vrăjitorul se schimbă la faţă, se nelinişteşte.
6. Agheasma saltă mâna vrăjitoarei din umăr, nu din încheietura de jos a mâinii. Trei picături de Agheasmă puse în mâncare fără să ştie şi oferite, apoi priveşti: a) Se schimbă la faţă: ori prea roşu, ori prea alb, palid. b) Face o criză de nervi nemotivată, se nelinişteşte. Agheasma arde pe diavoli, are Flacăra Duhului Sfânt.
7. De câte ori vorbeşti despre ea şi îi divulgi faptele, deci spui altuia că face vrăji, vrăjitoarea vine şi te caută oricât de departe ar locui.
8. Dacă vorbeşti cu alţii despre Dumnezeu, vrăjitoarele, chiar şi cele care se află la distanţă, în altăcameră sau în altăparte a clădirii, se neliniştesc, devin gălăgioase şi vin cu gălăgie multă ca săîntrerupă şi să se opună astfel Cuvântului lui Dumnezeu. Se schimbăla faţă şi dau răului, pomenesc des numele celui rău, îl strigă. Gestul nu poate trece neobservat.
9. Vrăjitoarele se opun cuvântului lui Dumnezeu, de aceea şi fac mai multe vrăji în zilele de sărbătoare, de Crăciun, de Anul Nou, în ziua de Paşti, de Bobotează, de Înălţare, în ziua Sfintei Cruci şi de toţi Sfinţii mai insemnaţi. Fac vrăji în timpul posturilor, fac vrăji vinerea, duminica. Ele trimit vrăji în orice zi, dar îşi intensifică activitatea în posturi şi de sărbători. Aspectul vrăjitorilor Vrăjitorii sunt oameni care au căzut sub influenţa diavolului. Ei sunt conduşi de diavol. În timp ce menesc (leagă vrăji, gândesc, doresc răul altuia), chipul lor se schimbă:
1. Faţa devine albă, fără sânge, imobilă, privirea intensă- metal topit. Figura lor se urâţeşte, în acele momente devin hidoşi, au chip diavolesc.
2. Fac o stare de nelinişte, devin foarte gălăgioşi, mult zgomot, vorbesc mult, se aprind la faţă, pomenesc des numele diavolului, privirea devine intense metal topit. Li se schimbă chipul.
3. Fac anumite gesturi cu ochii, gesturi nemotivate, sunt agitaţi, vorbesc mult. Clipesc într-un anumit fel Scrâşnesc din dinţi  şi manifestă ură, deşi cu nimic nu i-ai supărat. Ură inexplicabilă.
4. Când fac vrăji, unii fluieră. Au un fluierat scurt, de două ori repetat, specific lor.
5. La alţii chipul devine imobil, aspect mortuar, chip hidos, parcă doarme, dar privirea este intensă. La fiecare din ei vei găsi unul sau altul in semnele acestea. Biblia îi menţioneazăîn multe locuri. Sunt descrişi în Psalmii lui David. Comportamentul vrăjitorilor
CONTINUARE PE:
http://prosistemhaha.wordpress.com/2013/06/22/despre-vraji-si-farmece-si-lupta-impotriva-lor/